CU ŞI DESPRE SCRIITORI (NE)CANONICI

Umanitatea a atins punctul maxim al dezvoltării sale; dar toate aceste progrese atrag după ele şi o serie de dezavantaje care se răsfrâng asupra societăţii.

Astăzi individul este confruntat cu o adevărată explozie informaţională, corelată cu nesecitatea de a fi la curent cu ceea ce se întâmplă. Din acest motiv activitatea de informare se prelungeşte mult peste programul de muncă, ei fiindu-i destinată şi o parte a timpului liber. Astfel "Omului modern i se fură- prin diverse mijloace timpul". Timpul liber rămas la dispoziţie este petrecut cu familia, prietenii sau de ce nu pentru odihnă "În general, omul obişnuit nu ajunge la teatru sau în sala de cinema prea des.". Cu toate astea sunt şi săli de teatru pline când pe scenă se joacă opere ale marilor noştrii autori. Un exemplu poate fi şi spectacolul CHIRIŢA ŞI CEILALŢI, jucat în luna martie de două ori la Casa Pod Pogor, care a avut onoarea de a gazdui spectacolele Teatrului Naţional VASILE ALECSANDRI.

Din nefericire eu nu am reuşit să văd nici unul dintre cele două spectacole şi regret. Prima dată când s-a jucat am ajuns dar era prea târziu. Biletele se vânduseră toate, locurile erau ocupate şi se stătea şi în picioare. Din dezbaterile avute la clasă şi din ceea ce mi-au povestit colegii am înţeles că spectacolul a fost un mare succes.Consider că aceasta constituie o dovadă reală a faptului că Vasile Alecsandri este un dramaturg autentic, actual care chiar şi acum când lumea este într-o continuă schimbare şi tehnologia avansează de la o zi la alta are priză la public/ nu şi-a pierdut abilitatea de a capta publicul.După ce s-a jucat şi a doua oară a fost organizat un dialog, aţiune interprinsă de doamna profesoară Mănucă Elena, cu regizorul Ovidiu Lazăr şi actorul, care a interpretat cele şase roluri, Petrică Ciubotaru.Dacă aş fi fost prezentă aş fi adresat următoarela întrebări celor doi:

• Cun s-a născut ideea acestui spectacol?
  
• Ce părere aveţi despre subiectul criza lecturii; se mai citeşte sau nu?
  
• Consideraţi că tehnologia ocupă un loc important în viaţa adolescenţilor de azi?


• Ce mai inseamnă arta în ziua de azi?


• Ce părere aveţi despre afirmaţia actorului şi regizorului Constantin Florescu "Televizorul şi mai nou internetul sunt pe cale să ştranguleze spectacolul de teatru şi filmul de artă."?
  

Consider că interesul omului pentru tehnologie nu va duce la dispariţia spectacolului de teatru/ a filmului de artă. întradevăr se acordă tot mai mult timp televiziunii şi internetului, dar şi televiziunea pune la dispoziţia fiecărui cămin un cinematograf, o scenă de teatru, emisiuni specializate, o sală de concert, o universitate în imagini. Sunt de părere că televizorul şi internetul sunt realităţile timpului nostru fără de care noi oamenii moderni nu am putea fi integraţii complet în societate.

Cred că mijloacele moderne de informare nu ameninţă teatrul/ filmul, ci ele constituie un nou tip de culturalizare specific omului modern care nu are timp/ disponibilitate pentru a merge la un spectacol de teatru/ film de artă. Părerea mea este că după părinţi şi şcoala are rolul de a-i învăţa/ îndruma pe elevi/ adolescenţi, de a le iniţia/ dezvolta capacitatea de a selecta tot ce este mai bun şi mai folositor pentru viaţă.

Opinez că şcoala ar trebui să atragă/ capteze atenţia elevilor organizând activităţi culturale în care aceştia să fie implicaţi direct. S-ar putea organiza excursii, activităţii şcolare/ extraşcolare, ieşiri la teatru, film, vernisaje pentru folosirea timpului liber în mod constructiv. Deasemenea organizarea de concursuri, implicarea elevilor în proiecte europene, cooptarea lor în echipa de tetru/ dans/ sportivă a şcolii, dezbateri între ei şi personalităţi ale vieţii culturale ţi nu numai.

Din punctul meu de vedere prin organizarea acestor activităţi ţi pri participarea activă la viaţa culturală a elevilor/ adolescenţilor, societatea va primi şi totodată a promova valori autentice.