C.D.S ROMANA-INFORMATICA

IAŞUL CULTURAL - ORAŞUL TĂU EUROPEAN

2008-01-23T22:35:00.001-08:00

Acesta este un clip publicitar pentru promovarea imaginii Iaşuli cultural realizat de Cristina Cerevate, Ana-Maria Burduja si Tatiana Neagu

Bazar Waldorf- Expoziţie de pictură şi măşti

2007-11-28T22:39:00.000-08:00

Miercuri 28 noiembrie holul Bibliotecii "Gheorghe Asachi" din cadrul Palatului Culturii a devenit neîncăpător pentru toţi cei veniţi la expoziţia "Bazar Waldorf", realizată de elevii liceului Waldorf.
Expoziţia cu vânzare a fost urmată de două momente artistice oferite de corul şi trupa de teatru a şcolii Waldorf.
Deşi spaţiul era redus acest lucru nu a constituit un obstacol pentru elevii de clasa a9a care şi-au demonstrat calităţile actoriceşti prin punerea în scenă a piesei "Prinţesa şi porcarul".
Însă rezultatul muncii lor nu a fost apreciat la adevărata valoare deoarece această activitate nu a fost promovată suficient, drept consecinţă fiind prezenţa redusă a celor din afara colectivului şcolii Waldorf.
Mulţi se întreabă dacă şcoala Waldorf se îndreaptă mai mult spre latura umană.
La această întrebare poate răspunde în mod informat la aspectele care ţin de legislaţie un fost elev Waldorf:

"Pentru cei care nu ştiu, Liceul Waldorf se axează mai mult pe filologie, dar asta doar ca să satisfacă nişte cerinţe ale ministerului. In mod normal acest tip nou de învăţământ nu poate fi încadrat într-una din categoriile obişnuite, datorită abordarilor interdisciplinare. In România însa, pentru că legislaţia necesită includerea într-un profil (în funcţie de care se stabileşte numărul de ore pentru fiecare disciplină), clasele liceale sunt considerate clase de filologie. "

Articol realizat de Burduja Ana-Maria

AFIS- cele sapte minuni ale IASULUI

2007-11-07T22:37:00.000-08:00

AFIS REALIZAT DE CEREVATE CRISTINA, NEAGU TATIANA, SI BURDUJA ANA-MARIA

Iaşul cultural - una dintre cele 7 minuni ale României

2007-09-27T01:59:00.000-07:00

7 motive pentru care Iaşul merită să fie una duntre cele 7 minuni ale României
1. Capitala Moldovei, oraş cu deosebită arhitectură(Palatul Culturii)
2. Arta teatrală îşi are începuturile la Iaşi(Teatrul National "Vasile Alecsandri")
3.Iaşul este unul din oraşele cu cele mai multe biserici şi mănastiri din ţară , multe dintre ele fiind adevărate capodopere arhitectonice(Biserica "Trei Ierarhi")
4. Iaşul este pur şi simplu un loc superb, unde orice loc respiră istorie (Râpa Galbenă)
5. Iaşul are străzi pe care te simţi aristocrat (Strada "Alexandru Lăpuşneanul")
6. prin Iaşi s-a plimbat,a iubit şi a scris poezii Eminescu (Parcul Copou, Teiul lui Eminescu)
7. La Iaşi s-a inaugurat invatamantul universitar romanesc(Universitatea "Alexandru-Ioan Cuza")

ROLUL PERTURBATOR/ (IN)FORMATIV AL NOILOR TEHNOLOGII DE COMUNICARE SI INFORMARE

2007-05-23T22:33:00.000-07:00

Noile Tehnologii de Informare şi Comunicare (NTIC), în care Internetul devine un punct de referinţă, sunt prezente în toate domeniile de activitate ale omului contemporan: petrecerea timpului liber, cercetarea ştiinţifică, educatia.
Generalizarea schimburilor electronice de informaţii şi documente, caracterul universal al acestei noi comunicări globale, planetare, rapiditatea şi caracterul spectaculos al mutaţiilor produse de această "evoluţie" este un moment cheie în istoria umanităţii.

Nevoia continuă de ştiri, de informaţii cât mai recente în toate domeniile vieţii economico-sociale şi în lumea ştiinţifică a dus la dezvoltarea şi continua perfecţionare a comunicării media şi a comunicării ştiinţifice.
Acum este şi momentul schimbării mentalităţilor, pe care transformările le impun.
Nevoia formării: toată lumea este concentrată asupra acestui subiect.Societatea informaţiei se deschide cu o nouă perspectivă în materie de formare. Se creează o veritabilă exigenţă de a învăţa mereu şi de a căpăta cunoştinţe de-a lungul vieţii. În acelaşi timp, face posibilă auto-formarea, facilitează accesul la diferite resurse documentare şi educative, modifică profund raporturile între indivizi şi grupe la cunoaştere.
Multiplicarea rapidă, explozivă a proceselor de formare, recurgând la noile tehnologii de informare şi comunicare (învăţământ la distanţă, autoformare, universităţi virtuale, formări on-line) demonstrează, că am intrat într-o nouă eră care încearcă să facă din formare secretul dezvoltării societăţii contemporane, datorită noilor tehnologii (ca instrument care facilitează învăţarea). Daca tanara generatie nu va fi expusa acestui gen de tehnologie ii vom crea un handicap. Nu se poate pune problema unei integrari euro-atlantice in conditiile in care populatia este analfabeta. Daca nu suntem in stare sa comunicam folosind tehnologiile pe care le utilizeaza toata lumea, de ce ar face altii efortul sa ne inteleaga. Vorbim de un decalaj tehnologic care a aparut si creste sub ochii nostri.
Formarea noii generaţii trebuie să vizeze adaptarea la un astfel de mediu şi presupune o capacitate bine consolidată de operare eficientă cu diverse resurse informaţionale vizuale, auditive, conceptuale. Aceste schimbări impun o educaţie permanentă şi va implica folosirea calculatorului, a Internetului şi a bazelor de date în mod profesional.

Persoanele competente informaţional sunt persoanele care au învăţat cum să înveţe. Ei ştiu cum să înveţe pentu că ştiu cum este organizată cunoaşterea, cum să regăsească informaţiile şi cum să folosească informaţia astfel încât şi alţii pot învăţa de la ei. Inovarea educaţională, creaţia ştiinţifică, tehnică şi artistică reprezintă modalităţi necesare de imbunătăţire şi creştere permanentă a nivelului educaţional şi profesional.
Orice persoană trebuie să posede un bagaj consistent de instrumente pentru lucrul cu infomaţia şi tehnologiile informaţionale. Trebuie să aibă deprinderea de a evalua critic informaţiile regăsite, de a le adapta nevoilor sale şi de a le folosi în orice moment rapid şi sigur.

Jurnal

2007-05-09T00:07:00.000-07:00

23 aprilie, ora 22.30, 2007

Azi a fost o zi cât se poate de obişnuită.
M-am trezit din cauza luminii de afară, mai înainte de ora la care deobicei trebuie să părăsesc patul. La şcoală, o zi ca oricare alta, cu cinci ore, pauze scurte şi teme pentru toată săptămâna.
Ceva care ne-a scos totuşi din tiparul normal a fost ieşirea, alături de alţi colegi, la un spectacol de teatru.
Urma să vedem Harap-Alb pus în scenă la Sala Studio, Teofil Valcu,pe la ora 18.00. Mă aşteptam la ceva adaptat zilelor noastre, dar ceia ce am văzut a reuşit să mă surprindă, într-un mod foarte plăcut, mai mult decât mi-aş fi imaginat.

Totul a început pe o melodie foarte ritmată şi de altfel pe parcursul întregului spectacol fondul sonor a inclus melodii fredonate de tineri de azi; melodii ale formaţiilor/ artiştilor contemporani.
Mai interesant a fost faptul că actorii, studenţi, au interpretat mai multe roluri şi tot ei formau decorul. S-a păstrat firul narativ al poveştii lui Ion Creangă, doar că la un moment dat apărea în scenă un personaj neidentificat, mai mult dezbrăcat decât îmbrăcat, a cărui rol nu l-am inteles.
Trecând peste acest lucru pot afirma că spectacolul mi-a plăcut foarte mult.
Sper să mai avem ocazia să ieşim împreună.

CU ŞI DESPRE SCRIITORI (NE)CANONICI

2007-04-18T04:26:00.000-07:00

Umanitatea a atins punctul maxim al dezvoltării sale; dar toate aceste progrese atrag după ele şi o serie de dezavantaje care se răsfrâng asupra societăţii.

Astăzi individul este confruntat cu o adevărată explozie informaţională, corelată cu nesecitatea de a fi la curent cu ceea ce se întâmplă. Din acest motiv activitatea de informare se prelungeşte mult peste programul de muncă, ei fiindu-i destinată şi o parte a timpului liber. Astfel "Omului modern i se fură- prin diverse mijloace timpul". Timpul liber rămas la dispoziţie este petrecut cu familia, prietenii sau de ce nu pentru odihnă "În general, omul obişnuit nu ajunge la teatru sau în sala de cinema prea des.". Cu toate astea sunt şi săli de teatru pline când pe scenă se joacă opere ale marilor noştrii autori. Un exemplu poate fi şi spectacolul CHIRIŢA ŞI CEILALŢI, jucat în luna martie de două ori la Casa Pod Pogor, care a avut onoarea de a gazdui spectacolele Teatrului Naţional VASILE ALECSANDRI.

Din nefericire eu nu am reuşit să văd nici unul dintre cele două spectacole şi regret. Prima dată când s-a jucat am ajuns dar era prea târziu. Biletele se vânduseră toate, locurile erau ocupate şi se stătea şi în picioare. Din dezbaterile avute la clasă şi din ceea ce mi-au povestit colegii am înţeles că spectacolul a fost un mare succes.Consider că aceasta constituie o dovadă reală a faptului că Vasile Alecsandri este un dramaturg autentic, actual care chiar şi acum când lumea este într-o continuă schimbare şi tehnologia avansează de la o zi la alta are priză la public/ nu şi-a pierdut abilitatea de a capta publicul.După ce s-a jucat şi a doua oară a fost organizat un dialog, aţiune interprinsă de doamna profesoară Mănucă Elena, cu regizorul Ovidiu Lazăr şi actorul, care a interpretat cele şase roluri, Petrică Ciubotaru.Dacă aş fi fost prezentă aş fi adresat următoarela întrebări celor doi:

Cun s-a născut ideea acestui spectacol?
Ce părere aveţi despre subiectul criza lecturii; se mai citeşte sau nu?
Consideraţi că tehnologia ocupă un loc important în viaţa adolescenţilor de azi?

Ce mai inseamnă arta în ziua de azi?

Ce părere aveţi despre afirmaţia actorului şi regizorului Constantin Florescu "Televizorul şi mai nou internetul sunt pe cale să ştranguleze spectacolul de teatru şi filmul de artă."?

Consider că interesul omului pentru tehnologie nu va duce la dispariţia spectacolului de teatru/ a filmului de artă. întradevăr se acordă tot mai mult timp televiziunii şi internetului, dar şi televiziunea pune la dispoziţia fiecărui cămin un cinematograf, o scenă de teatru, emisiuni specializate, o sală de concert, o universitate în imagini. Sunt de părere că televizorul şi internetul sunt realităţile timpului nostru fără de care noi oamenii moderni nu am putea fi integraţii complet în societate.

Cred că mijloacele moderne de informare nu ameninţă teatrul/ filmul, ci ele constituie un nou tip de culturalizare specific omului modern care nu are timp/ disponibilitate pentru a merge la un spectacol de teatru/ film de artă. Părerea mea este că după părinţi şi şcoala are rolul de a-i învăţa/ îndruma pe elevi/ adolescenţi, de a le iniţia/ dezvolta capacitatea de a selecta tot ce este mai bun şi mai folositor pentru viaţă.

Opinez că şcoala ar trebui să atragă/ capteze atenţia elevilor organizând activităţi culturale în care aceştia să fie implicaţi direct. S-ar putea organiza excursii, activităţii şcolare/ extraşcolare, ieşiri la teatru, film, vernisaje pentru folosirea timpului liber în mod constructiv. Deasemenea organizarea de concursuri, implicarea elevilor în proiecte europene, cooptarea lor în echipa de tetru/ dans/ sportivă a şcolii, dezbateri între ei şi personalităţi ale vieţii culturale ţi nu numai.

Din punctul meu de vedere prin organizarea acestor activităţi ţi pri participarea activă la viaţa culturală a elevilor/ adolescenţilor, societatea va primi şi totodată a promova valori autentice.

CORECTITUDINE SI GRESEALA IN MEDIA SCRISA/AUDIO/VIDEO

2007-01-19T00:45:00.000-08:00

"Magari","gaozari"si "hahalere".....Cam acestea ar fi cele trei apelative care i-au “procopsit” pe jurnalisti in istoria recenta a mass media din Romania.
Primul pe lista este tovarasul Ion Iliescu. Acesta i-a alintat acum ceva timp pe jurnalisti cu “magarilor“.
Al doilea care a tinut-o mult si bine cu deja celebrul “hahalera” este Jiji Becali.
Iata ca a venit si randul presedintelui tarii, Traian Basescu, sa alinte un jurnalist cu “gaozarule” …
Radem, glumim, ne amuzam. Mai stam putin si iarasi ne amuzam. Dar … Cred ca avem de-a face cu o problema extrem de grava. Imi vin in minte o multime de intrebari la care, din pacate, nu am raspunsul. Cum sunt pedepsite aceste specimene? Cine ar trebui sa se ocupe de pedepsirea lor? Ce fac organizatiile profesionale din presa? Eu vad decat cate o … vezi Doamne … “luare de pozitie” a ONG-urilor. Si, care este efectul?
Multe intrebari, putine raspunsuri. Incep totusi sa fiu din ce in ce mai convinsa de un lucru. Avem conducatorii pe care ii meritam. Noi toti i-am facut ceea ce sunt azi si mi-e teama ca ne va fi foarte greu sa-i mai schimbam vreodata.
Este oare omul politic Traian Basescu pe aceeasi lungime de unda cu electoratul? Dar omul politic Gigi Becali? Se prea poate sa intre “momentul Ion Iliescu” si “momentul Traian Basescu” ceva sa se fi schimbat in modul in care sunt perceputi reprezentantii mass-media (si nu neaparat institutiile mass-media). Si, ca intotdeauna, lucrurile nu sunt doar “albe” si “negre”.
Nu ia nimeni apararea oamenilor politici din Romania, cu atat mai putin eu. E clar ca nu au stofa de oameni politici….. DAR, un mare DAR…!!!!…observa cineva ca “jurnalistii” din Romania sunt mai acizi, mai nesimtiti, mai intriganti, mai reactionari decat orice alt jurnalist adevarat?? Exista totusi o etica a meseriei, in orice exista o eticheta, exista niste roluri care trebuie respectate, o decenta s.a.m.d. Ce fac ei nu e jurnalism, nu e o profesie, e un circ de doi bani, o tiganie ordinara. Seamana vant, culeg furtuna.Asa-zisii jurnalisti nu au nici o urma de decenta (sa nu mai vorbim de scoala sau deontologie profesionala), nu isi constientizeaza conditia lor de informatori obiectivi ai opiniei publice, nu au habar ce inseamna o pozitie, un statut social, o functie inalta etc.Scuzata sa-mi fie vehementa, dar mi se pare ca jurnalismul in Romania e de doi bani. Degeaba ne ferim de adevar si cerem respect de la “mai-marii” tarii, cand respectul si decenta sunt chestiuni personale, aplicabile individual si imediat de oricine are o urma de bun simt.In fine.. politicienii sunt cum sunt, dar jurnalistii se transforma din ce in ce mai mult in hiene nesimtite, vanatoare de scandal si senzational…

ROLUL PRESEI IN VIATA TINERILOR

2006-12-14T05:34:00.000-08:00

Răsfoind revista Tribuna Învaţamantului-numarul 835 apărut în perioada 13-19 februarie anul curent, am dat peste un articol, la pagina 6, care mi-a stârnit curiozitatea; articolul intitulat Şcoala care nu (mai) contează. Acest articol informează cititorul asupra realităţilor cotidiene din şcoala românească.
Învăţămantul românesc de astazi se află în plin proces de reformă, îşi schimbă legile, structura, organizarea pentru a se adapta cat mai bine la transformările apărute în societatea contemporană. În tot acest timp, şcoala românească merge in jos, adaptată e drept prezentului. Şi merge în jos exact în conţinut, dincolo de asigurările că avem dotări tot mai bune, parteneriate tot mai onorante, fonduri europene tot mai abundente.
Abundenţa financiară nu va avea cun să ridice, singură, calitatea a ceea ce se învaţă în şcoală şi a ceea ce rezultă de pe urma învăţământului nostru.Astfel că mulţimea şcolilor şi universităţilor proaste nu va deveni, dintr-o dată valoroasă.Puzderia de diplome nu va căpăta, miraculos, acoperire în profesionalism.
Nu pricep cum va creşte calitatea educaţiei când educaţia în sine tot scade.Altfel zis , ce calitate poate să iasă dintr-o şcoală tot mai subţire, mai fragmentară, mai scurtă?

INFLUENTA PRESEI SCRISE AUDIO-VIDEO ASUPRA ADOLESCENTILOR

2006-12-14T02:31:00.000-08:00

Citind din intamplare ziarul "Tribuna invatamantului"nr. 845 din data de 24-30 octombrie 2004,pe care tata il ia in fiecare saptamana,spre marea mea surprindere am gasit si abordat teme foarte interesante la care pana atunci nu le stiam raspunsul sau poate nu acceptam raspunsurile posibile la aceste teme.
Unul din articolele care mi s-au parut interesante a fost "Ce vor tinerii astazi?",o tema la care pana atunci nu vroiam sa-i accept raspunsul dar totusi acesta era un raspuns cat se poate de clar si cat se poate de cunoscut de multi dintre noi!!
Cateva trasaturi ale adolescentilor care isi "fac de cap" astazi reprezinta manifestarea elementelor de imaginatie fantastica,spiritul critic,trairile sufletesti intense,afirmarea de sine,lupta cu gandurile si imaginatiile "bogate" si bineinteles ca lista poate continua.
Avand in vedere aceste aspecte,deosebit de importante sunt discutiile libere cu noi tinerii,rolul parintilor in viata noastra al profesorilor si al celor aproape de Dumnezeu identificandu-se cu cel al psihologului,al medicului care o data ce ne-a stabilit diagnosticul,prescrie in cele din urma un tratament.Cel care va vindeca va fi,desigur Dumnezeu care,are in vedere si stilul/comportamentul de viata al tinerilor de astazi!!!
Foarte multe persoane se intreaba CE VOR TINERII ASTAZI?O intrebare care ne-o punem chiar noi,insa multi dintre noi nu stim ce vrem iar cei care stiu,deseori nu vor nicidecum ceea ce este bine pentru ei,lucru ce este greu de realizat de vreme ce suntem inconjurati de HAOS si cu greu ne putem regasi pe noi insine!!!
Din pacate,astazi,si lumea muzicii a fost afectata de vulgarizare.Mai multe genuri de muzica ne separa de tot ce-i sacru,de lumea care ne iubeste si nu in ultimul rand de scoala care ar trebui sa aiba un rol foarte important in viata oricarui adolescent!!
Concluzia pe care am tras-o in urma lecturarii acestui articol este aceea ca tinerii nu sunt constienti de ceea ce fac,lucruri care mai tarziu vor avea urmari/consecinte si de care le vor parea rau mai tarziu....la maturitate....cand vor fi constienti de ceea ce au facut dar poate ca atunci va fi prea tarziu!!!!
Un final nefericit ....tragic pentru adolescenti!!!!

CARTEA PE CARE O RECOMAND COLEGILOR

2006-12-07T01:30:00.000-08:00

De ce m-am apucat de citit?Nu cred ca mai conteaza daca e dintr-o motivatie exterioara sau nu.Cert este ca rasfoind cartea dupa ce am primit-o da la doamna profesoara de romana am dat peste un titlu care mi-a starnit curiozitatea-America-nu ca-n filme.
Am dedus atunci ca in aceasta carte intitulata Adio,adio patria mea cu i din i,cu a din a ,scrisa de Radu Pavel Gheo este vorba despre continentul american cu aspectul real al acestuia.Zic real pentru ca multi dintre noi asociam Americii imaginea creata de producatorii filmelor americane.
Autorul impartaseste experienta sa de emigrant ajuns in America ,tara tuturor posibilitatilor ,asa cum a trait-o el ,facand paralela cu Romania.
Cu o sinceritate dobordanta Radu Pavel Gheo ne invita prin lecturarea cartii sale sa facem o incursiune in realitate vietii cetateanului american ,asa cum el a facut-o timp de un an.
"O sa incerc sa vorbesc mai mult despre americanul de rand ,alaturi de care am trait timp de un an ,si care este-de-adevaratelea-cel mai important personaj ai civilizatiei americane moderne."
Nu de putine ori autorul se lanseaza in comparatii mai mult sau mai putin critice la adresa Romaniei ,dar si a Statelor Unite ale Americii ,fiindca nimeni nu e perfect .Scriind despre America Radu Pavel Gheo scrie de fapt despre Romania "Sistemul american ,asa cum este el la ora actuala ,departe de a fi lumea perfecta ,ofera totusi sanse pe care nu le ofera cel romanesc ,asa cum ,in specificitatea sa ,si Romania ofera unele sanse inexistente in America.
America nu e nici paradisul visat de est-europeanul din spatele Cortinei de Fier dar nici infernul capitalismului putred.E o lume si ea ,acolo ,o lume in care oamenii se straduiesc in fiecare zi sa o scoata la capat.E o lume cu saraci ,bogati ,fericiti si nefericiti ,adaptati si inadaptati.O lume diferita ,dar in care se traieste tot o viata de om ,o lume care iti ofera multe ,dar iti cere sacrificii mari-uneori prea mari."
Radu Pavel Gheo prin cartea sa nu promoveaza ideea de antiamericanism ci prezinta realitatii care multi dintre noi nu le cunosc dar totusi ele exista.

CARTEA PE CARE O SUGERATI COLEGILOR

2006-11-12T02:01:00.000-08:00

De multe ori auzim de "oameni cititi"... dar totusi... ce anume invata ei din ceea ce citesc si cum anume se pot pune in practica eventualele cunostinte(aici ma refer in special la fictiune)? Am impresia ca aceasta discutie ar putea aprinde ceva scantei ... dar cred ca e totusi interesanta.

Fiecare dintre noi probabil ca are prieteni care sunt pasionati de literatura(asta daca nu suntem chiar noi insine). Judecand la rece, sunt ei mai bine informati la modul general, stiu ei sa se exprime mai elegant,.... pana la urma, are cititul de fictiune vreo utilitate in afara de divertisment?

Judecand logic, mi se pare absurd si ceea ce se intampla in invatamant. In loc sa se puna accentul pe dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, elevii/studentii sunt obligati sa invete pe de rost tot felul de lucrari literare mai bune sau mai rele, de multe ori intr-o romana moarta, si asta ca o conditie pentru a putea studia ceea ce este cu adevarat util, adica acele materii care tin de profesia aleasa a fiecaruia.

Ce este literatura pana la urma? Nu cumva este o arta? Nu este "frumosul" o chestiune de gust?
Este moral ca o mana de indivizi care se numesc "critici literari" sa decida care opere sunt bune si care nu, pentru ca acestea sa fie impuse ca obligatorii in invatamant?

Poate ca am deviat putin de la subiect dar cred ca aceste afirmatii pe care le sustin au un anume rost si o anumita semnificatie in ceea ce priveste viata elevilor chiar si cea a studentilor...!!
Cartea pe care o sugerez colegilor este ADELA de G.IBRAILEANU.
G.IBRAILEANU distinge intre romanul de creatie si de analiza,facand observatie ca in literatura franceza natura epica originara se pierde tot mai mult in favoarea"romanului problema",cu aspect de "drama filosofica",capabil in mai mare masura "sa ilustreze o problema de psihologie sau morala".
Aceasta superba carte mi-a placut in mod deosebit deoarece cred eu ca scriitorul face ceva in plus fata de alti scriitori.Acel ceva e ANALIZA SUFLETULUI PERSONAJULUI ceea ce putini scriitori ajung pana la acest punct,asta e parerea mea!
Nu stiu in ce masura v-am facut sa cititi aceasta carte sau operele acestui scriitor cert este ca trebuie sa citim cat mai mult mai ales acum cand suntem atat de tineri si lipsiti de griji pentru ca TINERETEA-este "plutire pe un rau de munte cu mladieri capricioase ,sub jocurile de lumini si umbre ale vietii,cu intarzieri neprevazute si binevenite,cu gandul la bucuria drumului de maine.Si dupa cativa ani,care trec ca un fulger,alunecarea vertiginoasa,fara putinta de oprire,intre maluri uniforme,intr-o lumina sura si rece de toamna,spre apropiata prapastie...".(ADELA de G.IBRAILEANU)

SOLUTII PENTRU ATRAGEREA ADOLESCENTILOR CATRE LECTURA

2006-11-12T01:26:00.000-08:00

Aceasta problema este una care vizeaza pe majoritatea elevilor de liceu din zilele noastre.Aceasta lipsa a placerii sau dezinteres pentru lectura in general si nu numai pentru cea suplimentara recomandata,este una caracteristica elevului acestor timpuri,elev pasionat de muzica,internet,jocuri si distractiile cotidiene.
O solutie universal valabila,cred eu,nu exista,ci cheia unei astfel de probleme este motivarea elevilor.Astfel profesorul trebuie sa aiba in vedere,intotdeauna,interesele lor.E bine ca atunci cand profesorul incearca sa implementeze un program interesant de lectura,trebuie sa discute cu elevii programul inainte,sa-l negocieze si sa-l adapteze noilor cerinte si exigente ale lor.
Modalitati de ilustrare inedite si conforme cu interesele elevilor a continutului materialului citit pot fi de folos in acest caz.Punerea in scena a lecturii sub forma slide-urilor,a interpretarii,a muzicii,a povestirilor modificate ii pot interesa pe elevii de liceu.Un aspect important ce poate influenta semnificativ interesul lor pentru lectura il reprezinta si tipul lecturii,astfel pe cat posibil,le trebuie recomandat pentru inceput,un material mai usor de citit cu o poveste adecvata varstei si intereselor lor.Pentru a afla cam ce ii intereseaza sa citeasca,profesorii ar putea sonda acest lucru prin clasa,intrebandu-i despre ultimele materiale citite fie ele si sub forma unor reviste.Totodata o scurta prezentare a cartilor,prezentare bine constuita astfel incat sa-i incite pe acesti sa citeasca mai departe,poate fi utila,curiozitatea lor constituind un adevarat atuu pentru a citi!!!

CE TIP DE LECTURA SUSCITA INTERESUL ADOLESCENTILOR?

2006-11-02T02:04:00.000-08:00

Deşi majoritatea - aproape 70% - susţin că preferă CARTEA în forma ei tradiţională şi numai 17 procente declară că ar citi în format electronic, tinerii nu fac eforturi pentru achiziţionarea cărţilor. Astfel, întrebaţi despre modalitatea de a procura cărţile aflate pe lista de lectură obligatorie de la şcoală, cei mai mulţi aleg soluţia împrumutului, de la biblioteca şcolii sau de la prieteni. Numai 10% din elevi intră în librării pentru a-şi cumpăra cărţile obligatorii pentru şcoală, în timp ce, pentru 8% din ei, criteriul obligativităţii lecturii dispare, aceştia declarând că se descurcă fără a citi. Rolul esenţial în orientarea copilului către lectură le revine în continuare părinţilor, 40% din elevi aşezând recomandarea părinţilor în topul criteriilor în funcţie de care şi-ar cumpăra o carte. Pe de altă parte, ajutorul primit din partea profesorilor în selectarea lecturii este apreciat ca fiind de trei ori mai mic decât cel venit din partea părinţilor ori a prietenilor. În ceea ce priveşte genurile preferate de tineri, cărţile de ştiinţă se situează sub cinci procente, în timp ce romanele de dragoste ori cele de aventură se bucură de cea mai mare apreciere

DE CE NU (MAI)CITESC ADOLESCENTII?

2006-10-18T04:19:00.001-07:00

Intorcandu-ne putin in timp,vedem ca adolescentii din trecut erau mult mai "ALTFEL"decat noi,adolescentii de azi!In timp,lumea a evoluat devenind astfel mai receptiva si mai deschisa catre nou!!!
Adolescentii de astazi sunt atrasi de noutatile acestei lumi intrucat au lasat la o parte lectura,scrsul si tot ceea ce este legat de UNIVERSUL LITERATURII!!! Considera ca internetul si alte tehnologii avansate le ofera un orizont mult mai larg decat ceea ce se numeste LECTURA!!!
Un sondaj realizat în rândul adolescenţilor arată că, deşi majoritatea dintre ei încă mai citesc, niciunul nu preferă să acorde minute preţioase din timpul lui liber pentru lectură. Adolescenţii vor să profite de timpul liber care le mai rămâne după orele de curs şi după teme pentru a se întâlni cu prietenii, pentru petreceri, pentru a asculta muzică sau pentru a naviga pe internet. Când totuşi o carte ajunge în mâna unui tânăr, aceasta nu e niciodată una de ştiinţă, adolescenţii îndreptându-şi atenţia către romane de aventură sau de dragoste.
Un ex.dat de Consiliul Local al Tinerilor din sectorul 1 din Capitala:Consiliul Local al Tinerilor din sectorul 1 din Capitală şi-a propus justificarea campaniei pentru lectură demarată săptămâna trecută, prin realizarea acestui sondaj de opinie pe un eşantion de 621 de elevi din clasele a X-a şi a XI-a din 16 licee bucureştene. Rezultatul... "Pe vremea mea nu era aşa". Probabil că aşa ar spune cei din generaţiile care, cu paşi mai alerţi sau mai lenţi, s-au îndepărtat de vârsta adolescenţei, văzând că preocupările pe care le au tinerii sunt atât de diferite de ceea ce era în atenţia lor.
La întrebarea "Ce preferi să faci în timpul liber?", niciunul dintre elevii chestionaţi nu a inclus lectura pe lista opţiunilor. Muzica stă în topul preferinţelor adolescenţilor (19%), la un nivel aproape egal cu cei care preferă să îşi petreacă timpul liber navigând pe internet sau jucându-se pe calculator. La numai două procente diferenţă se găsesc cei care doresc să profite de timpul liber pentru a se întâlni cu prietenii, urmaţi de tinerii care preferă să se plimbe prin oraş sau să meargă la petreceri - aproape nouă procente. Surprinzător, televizorul este preferat de numai cinci procente din cei intervievaţi, tot atâţia spunând că îşi dedică timpul liber odihnei.